Explorarea unei game

Explorarea unei game

Probabil toti cunoateti gama Do major. Este formata din notele Do Re Mi Fa Sol La Si

Pe bass arata asa:



Bun, acum ca o stim cu totii, intrebarea este … ce facem cu ea? Trebuie sa te inveti cu asezarea ei “geometrica” pe griff, apoi trebuie sa te inveti cu sonoritatea ei. Am sa incerc sa iti dau cateva idei. Aceste exercitii sunt totodata si cele mai bune exerciti de digitatie.


Primul lucru pe care il poti face este sa canti gama ca atare, in sus si in jos.




Asta este digitatia care foloseste pozitia extinsa.




In acest caz, intre degetele 1 si 2 ai un ton.


Gama poate fi cantata si pe doua octave.







In exemplul de mai sus am aratat si digitatia.


Gama Do major poate fi cantata in TERTE:



CVARTE



CVINTE



SEXTE



SEPTIME si OCTAVE. Cred ca ati prins ideea cum trebuie facut acest exercitiu, de aceea nu am scris toate exemplele. Vreau sa incepi sa iti faci un caiet de muzica, si sa scrii frumos toate exercitiile complet. Fiecare exercitiu are o parte suitoare si o parte coboratoare. Este important sa le scrii pe amandoua. Este de asemenea important ca exercitiul sa fie perfect incadrat in masura. Pentru aceasta poate fi nevoie sa dublezi cate o nota la sfarsit, sau sa faci alte cateva mici artificii, foloseste-ti imaginatia.



Gama majora poate fi cantata folosind patternuri de 3 note.
Acest pattern poate fi cantat pe triolet:



sau optime :




Nu uita sa iti scrii tu acasa exercitiul complet, si cu partea coboratoare .


Poti folosi patternuri de 4 note:




Sau de 5 note, foloseste-ti imaginatia .


Mai sus ai digitatia pentru o gama majora, toate aceste exercitii le vei face “pe pozitie”, respectand digitatiile date mai sus. Am exemplificat aceste exercitii numai pentru C major. Trebuie sa treci prin toate tonalitatile, urmand cercul cvintelor (vezi mai jos) in sens invers acelor de ceasornic, adica din cvarta in cavarta. Foloseste-ti imaginatia, creaza-ti exercitii. Poti de exemplu sa canti cate o data suitor si coborator gama intr-o tonalitate, apoi sa treci in tonalitatea urmatoare. Schimba tonalitatile din cvarta in cvarta, din semiton in semiton, din ton in ton, din tertza mica, etc. In felul acesta te vei obisnui foarte repede cu schimbarile de armonie ce apar in general in piese (insista la schimbarile din cvarta in cvarta).

Poti de asemenea sa canti gamele pe cate doua octave. In final, de fapt, trebuie sa canti fiecare gama incepand cu cea mai joasa nota pe care o ai pe instrument, si urcand atata cat iti este confortabil. Respectiv daca ai un bass cu 5 corzi si canti C major, va trebui sa incepi de la si gros.
Mai jos vei invata modurile majorului natural. Ai sa inveti acolo inca 6 game, printre care si minorul natural (eolian). Aceleasi exercitii va trebui sa le faci in toate gamele.


Pe langa aceste game, mai exista :
minor melodic



minor armonic



major armonic



Ultimele 3 au fiecare (ca si majorul natural) cate 7 moduri, deci aveti cu ce sa va umpleti timpul o perioada


PONT!!!!!!! Fiecare gama are doua tipuri de digitatie:
1. primele 3 note ale gamei se afla pe coarda de la care porneste gama, se incepe cu degetul 1. IN cazul unei game minore este pozitie normala, daca este gama majora (vezi mai sus), se foloseste pozitia extinsa.

2. doar primele doua note ale gamei se afla pe aceeasi coarda, si se incepe cu degetul 2. Este mai folosit la major, caz in care se foloseste pozitia normala, sau la minor caz in care se foloseste pozitia extinsa.
Desi datorita comoditatii data de pozitia normala se poate spune ca exista o pozitie “pentru minor” (1) si o pozitie “de major” (2) , in realitate se folosesc in egala masura ambele digitatii, in functie de partitura.

Ca sa fiu mai exact, acestea sunt cele doua tipuri de digitatie “verticala”. Mai exista digitatii “oblice” sau “diagonale” care sunt folosite mai ales cand se studiaza pe mai multe octave( vezi al doilea exemplu de la C maj pe doua octave).



MODURILE MAJORULUI NATURAL

Gama majora este asa cum am zis un pattern, o insiruire de note care suna bine una dupa cealalta . Daca luam de exemplu gama Cmaj, o putem canta pornind de pe fiecare treapta. Vom avea atunci, in afara de gama majora (care este primul mod - Ionian), inca 6 game diferite – modurile gamei majore. Toate exercitiile de mai sus sunt facute pe modul Ionian . Aceleasi patternuri (terte, cvarte, cvinte, etc…) trebuiesc studiate si pe celelate moduri.

Modurile Grecesti provin direct din gama majora si sunt 7 la numar: Ionian, Dorian, Frigian, Lidian, Mixolidian, Eolian, Locrian. Fiecare mod are paricularitati sonore, iar aceste trasaturi ne sunt noua de folos deoarece cu ajutorul lor ne putem exprima mult mai frumos, mai colorat, mai amplu, mai subtil… insa pentru a ne folosi de aceste unelte trebuie sa le analizam cu scopul de a le intelege si de a ni le insusi.






Modul Ionian – Structura lui este identica cu cea a gamei majore, sau mai bine zis… sunt aceeasi treaba.
Acest mod este folosit frecvent pentru a reda o stare de “bucurie”, insa in functie de indemanarea muzicianului Ionianul poate inspira ascultatorului si stari de relaxare mai subtile…

Intervalele care fac acest mod sa sune asa cum suna sunt terta mare (responsabila pentru senzatia de “major”, “bucurie”, “luminos” etc.), cvinta perfecta si septima mare. In majoritatea cazurilor acest mod se poate canta peste acordurile majore precum: maj 7, maj 9, sus 2, dar la fel de bine poate fi folosit un Do ionian peste acorduri de La minor… Am7, Am9, etc….









Modul Dorian – acest mod se formeaza pe a doua treapta a gamei majore. Dorianul este unul din cele 3 moduri minore pe care le voi explica azi. Ca si structura, avem o terta mica, cvinta perfecta, septima mica iar semitonurile sunt intre treptele 2-3 si 6-7.

Modul Dorian tinde sa aiba o sonoritate atractiva, seducatoare si asta datorita tertei mici si a sextei mari. Este folosit intens atat in Jazz si Blues cat si in Rock (“sectiunea” fusion). Ca si utilizare, acest mod se foloseste cel mai des pe acorduri minore: m, m7, m9









Modul Frigian – inca un mod minor, care e catalogat ca fiind “exotic” datorita sonoritatii unice a acestuia, care, folosita cum se cuvine, poate purta ascultatorul spre destinatii exotice. Acest mod este folosit foarte des in muzica asiatica. De altfel, datorita materialului sonor “greu” frigianul este alegerea multor riffuri de Metal Rock. Un exemplu in acest sens este muzica trupei Metallica.

Ca si structura, acest mod are ca particularitati secunda mica, terta mica, sexta mica si septima mica. Pentru a o invata mai usor puteti gandi acest mod ca fiind unul minor cu treapta a 2-a coborata. Semitonurile in acest mod se gasesc intre treptele 1-2 si 5-6.

Datorita secundei mici si a tertei mici, acest mod tinde uneori sa sune “greu” si “intunecat”.









Modul Lidian – impreuna cu modul Ionian si cel Mixolidian, Lidianul este un mod de tip major. Sonoritatea acestuia este asociata cu senzatii de visare, bucurie, plutire, etc…

Ca si particularitate intalnim la acest mod cvarta marita. De aceea, notele care ies in evidenta la acest mod sunt terta mare, cvarta marita, si septima mare. Ca aplicatie, putem folosi modul Lidian pe acordurile majore cu 7#11. Atunci cand avem un acord major cu septima mare putem alege sa folosim modul ionian sau lidian. Este posibil ca utilizarea lidianului pe acest tip de acord sa rezulte intr-o sonoritate deosebita.









Modul Mixolidian – ultimul mod major prezentat aici. Mixolidianul este de obicei asociat cu Blues-ul, insa datorita calitatilor armonice, acest mod este frecvent folosit in jazz, in muzica latina, braziliana…

La o scurta privire aruncata peste note putem observa ca singura diferenta intre gama majora si gama mixolidiana este septima mica. Treptele care ies in evidenta sunt terta mare, cvinta perfecta si septima mica, insa relatia dintre terta si septima este adevarata calitate a acestui mod. Semitonurile aici le gasim intre treptele 3-4 si 6-7.

Modul mixolidian este folosit cu precadere pe toate acordurile de dominanta (major cu 7,9,13) si asta pentru ca el contine intervale tensionate ce tind sa se rezolve in acordul aflat la o cvarta perfecta mai sus. (Ex: C7 – F).

Ar mai fi ceva de mentionat aici si anume ca in multe cazuri in folosirea acestui mod se prefera a se evita treapta a IV-a in improvizatie... Oricum, exista un acord numit “suspended” si se noteaza: Ex: Gsus, Gsus4, G7sus, G7sus4, F/G, Dm7/G, or G11 – in acest caz nu se mai evita folosirea treptei a IV-a. F/G inseamna un acord Fa-La-Do, cu Sol in bas.

Termenul „suspendare” vine din armonia clasica si se refera la intarzierea aparitiei tertei intr-un acord de dominanta prin folosirea cvartei (trepta IV) si apoi rezolvarea acesteia la terta. In Jazz, de cele mai mutle ori acest acord nu se rezolva (treapta a IV-a nu este inlocuita de treapta III). Asadar, acordurile suspendate contin: tonica, cvarta, cvinta, si uneori septima.









Modul Eolian – acest mod este identic cu gama minora naturala. Gama minora este relativa a gamei majore (vezi Am – C), adica au acelasi material sonor (sunt aceleasi note, doar gama incepe de pe alta nota). Sonoritatea acestui mod implica senzatii de tristete, nostalgie, melancolie, etc.

Eolianul se poate canta peste acordurile standard minore: m, m7, m9, m7b13.







Modul Locrian – ultimul dintre aceste moduri si probabil cel mai putin folosit este locrianul. Sonoritatea pe care o exprima este dificil de descris si asta pentru ca e tensionata si intunecata – datorita secundei mici si a cvintei micsorate. Dat fiindca este destul de “ciudata” ca si calitati sonore, majoritatea instrumentistilor o evita si prefera sa o inlocuiasca cu alte moduri. Locrianul se poate folosi cu succes pe acordurile m7b5.










Buuuun... Asadar am prezentat mai sus modurile gamei majore, in cazul nostru Do major. In partea stanga a portativului sunt modurile care se formeaza pe fiecare treapta a gamei Do major, iar in partea dreapta sunt aceleasi moduri transpuse pe nota Do, ca sa vezi cu ce difera fiecare mod fata de Do major. Tot in partea drepta, am trecut si numele acordului ce corespunde fiecarui mod. Notele de acord le-am marcat cu verde si pe griff.


Ce ai invatat aici?
- Pe langa Majorul natural si minorul natural, avem acum inca 5 game, unele minore, altele majore.
- Pe langa clasicul acord major si minor, mai avem inca doua acorduri: jumatate diminuat (la locrian) si acordul de septima de dominanta (7) (in cazul mixolidianului).


Ai probleme in a invata o gama? Incearca reteta asta:
- canta gama rar de la tonica (prima treapta) pana la nona (secunda peste octava) si inapoi, de mai mutle ori, treptat marind tempoul
- apoi canta primele 5 note ale gamei (si in urcare si in coborare), rar, de mai multe ori, treptat crescand tempoul
- canta arpegiul (tonica, terta, cvinta) , rar, de mai multe ori, marind tempoul treptat.








- Apoi arpegiul cu septima dupa acelasi tipar si apoi arpegiul cu nona.



ARPEGII

1 – combinatii de arpegii (cu septime) ale modurilor gamei Do major

Var I



Var II



Var III



4 – arpegii (cu septima si nona) ale modurilor gamei Do major




5 – arpegii majore cu treptele principale intarziate

Var I



Var II



Var III



Var IV




9 – Arpegii majore cu septima mare.

Var I


Var II



Var III




10 – Arpegii de septima de dominanta.

Var I



Var II





TONALITATILE SI ARMURILE LOR


Numim armura a unei tonalitati alteratiile (diezi sau bemoli) care se afla la cheie. Daca Do major nu are nici o alteratie (se canta doar pe clape albe ), celelalte tonalitati au nevoie de cateva trepte sa fie modificate ca sa poata pastra caracteristicile unei tonalitati majore.

De exemplu daca vrem sa construim de pe nota Re o gama majora, atunci va trebui neaparat sa aiba secunda mare, terta mare,cvarta perfecta, cvinta perfecta, sexta mare, septima mare! Adica exact ca si Do major pe care am studiat-o mai sus putin… asadar pentru Re major va trebui sa avem Fa# (terta mare), si Do# (septima mare). Am amintit doar terta si septima pentru ca in raport cu Do major doar aceste trepte trebuiesc alterate (in cazul in care le-am lasa nealterate atunci Fa este pentru Re terta mica, iar Do este septima mica).

Acum ca am vazut cam care este mecanismul pe baza caruia se altereaza notele in functie de tonalitate, putem arunca o privire in tabelul de mai jos, numit Cercul Cvintelor:



Dupa cum se poate observa, Do este situat in mijlocul tabelului. Spre stanga tonalitatile se succed la interval de cvarta perfecta (sau cvinta perfecta in jos), iar spre dreapta tonalitatile se succed la interval de cvinta perfecta. Tonalitatile din dreapta lui Do au la cheie de la 1 la 7 diezi, iar in partea opusa de la 1 la 7 bemoli.




POEZIE DE INVATAT:

- ordinea aparitiei diezilor este: fa, do , sol, re, la, mi, si




- ordinea aparitiei bemolilor este: si, mi, la, re, sol, do, fa






Cum aplicam aceasta poezie? Simplu… ne uitam in tabel.

- Sol major are un singur # trecut deasupra. Conform poeziei de mai sus primul diez este Fa – asta inseamna ca Sol major are Fa# la cheie.
- Re major are 2# - deci primii 2 diezi din poezie sunt fa, do – rezulta asadar ca Re major are la cheie Fa# si Do#.
- La major are 3# - deci primii 3 diezi din poezie sunt fa, do, sol – rezulta asadar ca La major are la cheie Fa#, Do# si Sol#.
- Mi major are 4# - deci primii 4 diezi din poezie sunt fa, do, sol , re – rezulta asadar ca Mi major are la cheie Fa#, Do#, Sol# si Re#.

Si tot asa pana la ultima tonalitate din dreapta care are toti cei 7 diezi…


- cu bemoli: Fa major are un singur bemol trecut deasupra. Conform poeziei de mai sus primul bemol este Si – asta inseamna ca Fa major are Si bemol la cheie.
- Si bemol major are 2b - deci primii 2 bemoli din poezie sunt si, mi – rezulta asadar ca Si bemol major are la cheie Si b si Mi b.
- Mi bemol major are 3b - deci primii 3 bemoli din poezie sunt si, mi, la – rezulta asadar ca Mi bemol major are la cheie Si b, Mi b si La b.
- La bemol major are 4b - deci primii 4 bemoli din poezie sunt si, mi, la, re – rezulta asadar ca La bemol major are la cheie Si b, Mi b, La b si Re b.

Si pe aceeasi idee pana la ultima tonalitate din stanga care ii are pe toti cei 7 bemoli.


Acum daca ati citit partea cu modurile , ati aflat ca al saselea mod, Eolianul, este de fapt minorul natural.
Asta inseamna ca daca tu canti de exemplu A minor, folosesti exact notele gamei C major. Deci A minor este relativa minora a lui C major. Gasesti relativa minora la un interval de o terta mica mai jos decat tonalitatea majora.

In cercul cvintelor gasesti relativa minora tragand o linie pana la cea de a treia nota care urmeaza in sensul acelor de ceasornic. Am tras si eu cateva linii, ca sa vezi ca A este relativa minora a lui Cmaj, F# este relativa minora a lui A maj, etc. Am scris de asemenea mai mic si cu alta culoare relativa minora sub fiecare tonalitate majora din cerc.

Deci, daca C major nu are nici o alteratie, atunci nici A minor nu are. Daca exista Fa# si C#, atunci vorbim despre D major, sau despre B minor.


Acestea sunt lucruri cu care va trebui sa te familiarizezi. Deseneaza-ti cercul mare pe perete, si uita-te la el din cand in cand. Memoreaza “poeziile” (ordinea aparitiei diezilor si bemolilor), studiaza gamele, modurile, si o noua lume ti se va deshide.



Fiti generosi, studiati inteligent si folositi metronomul. Succes!




25 sept. 2005


Adrian Ciuplea, Florin Barbu